joi, 31 decembrie 2009

LA MULŢI ANI, 2010!!!!!!!!!!!!


La mulţi ani, bunii mei cititori!
Vă doresc un an nou fericit, alături de familie, de prieteni, de blog-urile preferate ;))!
Anul care vine, sa ne aducă multe zîmbete, bucurii şi visele noastre să se realizeze şi să avem putere să facem fată atunci cînd se vor împlini!
Si această feerie să ne urmarească pe tot parcursul anului.
La Multi ani!!!!!

sâmbătă, 12 septembrie 2009

Deschiderea stagiunii!

Astăzi la ora 18:00, Teatrul "Luceafărul"işi deschide cea de-a 49 stagiune!
Cu spectacolul " Cabaret Jacksonville".
Vă aşteptăm!!!!!

marți, 1 septembrie 2009

Am implinit un an!!!!


In prima zi de toamna blog-ul a facut un anisor!!!!

marți, 4 august 2009

Ce este lumea?

- Ce este lumea?
- O invenţie?
- O realitate continuă?
- Un suport?
- Sau o amărăciune?
De-a valma îmi apar întrebările pentru ami explica noţiunea de "lume" .
Lumea îmi dau seama este neamul nostru muncitor, grijuliu, de a face şi a aduce pîimea pe masele noastre.
Lumea este cumsecădenia , duhul neamului . Lumea este anturajul în care ne aflăm , liniştea totală.
Dar Lumea mai este şi agitată , revoltată , înspăimîntată de toate relele acumulate de timp.Lumea adună şi risipeşte gîndurile , faptele.
Lumea poate să făurească idealurile noastre.
Lumea poate şi să distrugă năzuinţele , bunăstarea noastră.
Îmi pun speranţa la Lumea inteligentă . La acea Lume cu facultăţi enorme de Înţelegere, de Înţelepciune.
Lumea suntem noi!
S-o facem bună împreună!


by Anny

Lumea si eu!

Lumea este un enorm furnicar, iar eu aici sunt o furnică.
Soarele răsare , soarele apune într-o legitate nescrisă de noi.
Sub cupola enormă a bolţii cereşti soarele transmite razele sale conform deciziilor proprii spre lumea Terrei.
Energia solară este asimilată şi rumegată de Lume.
Unii mai harnici sau însemnaţi de Cer primesc mai multă energie , alţii mai moderat.
Mulţumesc Cerului de Energia dătătoare de viaţă ce am obţinut-o . Energia mă trezeşze , mă cultivă, mă implementează în furnicarul cotidian.
Prin puţinul efort , realizat de claca mare a Societăţii îmi aduc aportul de Om pentru Lume.
Speranţele îmi sunt mari. Avem multe de făcut.
Eu zilnic încerc să învăţ de la Lume înşelepciunea , principiile de-a făuri frumosul.
Încerc zilnic să creez pentru Lume originalitatea , irepetabilul de lucruri utile....
Lumea si eu este un Univers!
Lumea şi eu este un Întreg!


by Anny

duminică, 2 august 2009

Cine sunt eu?

Stau la geam şi privirile îmi sunt aţintite la frunzele de pe un măr văratic.
Frunzele se clatină lin, ca într-un scrînciob împodobit cu dantele. Se veselesc. Stau la taifas.
- Ce le preocupă pe ele?
- Cine sunt?
- De unde vin?
- Încotro vor merge?
Curiozitatea mea întoarce spre mine.Aevea, celor frunze sunt şi eu o fiinţă ce oscilez uniform , ţinută de crengile puternice a pomului ce se numeşte - Familie.
Oscilînd de la înălţimea verticalităţii eu-lui meu, cuprind cu privirea imensitatea ţinutului natal ce-mi oferă verdele viu, azuriul cerului deasupra capului , trilurile încîntătoare ale păsărilor. E o feerie!
Divinitatea din jur are nevoie de sacrificiile noastre , ale oamenilor.
Personal îmi doresc mult să adun atom cu atom pentru a contempla moleculele cu energie dătătoare de splendoare.
Inima îmi zice : poţi şi trebuie să măreşti aptitudinile mişcărilor în spaţiu.
Mintea îmi dictează : acumulează virtuţile , fii demnă de acest pămînt, de neam, de viitorul lui.
Sunt o frunză în copacul Familiei.
Sunt un crez cu gînduri spre o lărgire fenomenală.
Sunt o speranţă a timpului ce vine.
Sunt un bob......
Sunt o floare.....
Sunt o suflare........


by Anny

sâmbătă, 1 august 2009

Ce este cuvintul..?

Ne aflăm cu toţii în ultima lună de vară, ce este cîntată de poeţi cu multă duioşie.
Miracolul parfumului lunii august,imi provoacă tentaţii , adesea explicabile , la o meditaţie solomonică.
Curiozitatea şi dorinţa de a percepe viaţa sunt vectorii raţiunii mele. Lungimea vectorilor e imensă!
În vizorul eu-lui meu este punctul de plecare spre cunoastere. Şi acest punct este simbolul omenirii- Cuvîntul!
-Ce este cuvîntul?
-O rostire de sunete?
-Un respiro?
-Un geamăt?
Dar întrebările vin şi vin!
Ele mă trezesc , mă uimesc, mă mulţumesc , doar prin răspunsuri de cuvinte.
Logic , trebuie să mă mulţumesc cu explicaţia din dicţionarul explicativ: Cuvintul- element al vorbirii omeneşti, de care este legat un sens.
Îmi permit pe o clipă sa i-au o pauză , ca să definesc sensurile cuvintelor ce-mi bat în urechi :
floare: - sărbatoare duminicală ,
soare : - prezentul comştient
pasăre: - avînt spre cunoaştere...
Cuvintele le potrivim cu drag , ca mărgelele în şirag pentru sine, pentru tine, pentru voi.
Să fim atenţi la înşirarea mărgelelor de cuvinte.


by : Anny

Parerea mea despre "Ce este harul actoricesc...?"

Actorie.
Actor.
Teatru.
Piesă.
Dramaturgie.
Regie.
Regizor.
Cuvintele mă asaltează , mă impresionează.
Caut să le sistematizez , să-mi fie de ajutor.
Conţinutul , ce derivă dintr-o noţiune mă îndeamnă să conştientizez rolul şi importanţa , în ansamblu, a activităţii omului în actorie.
Adevăratul actor este omul înzestrat cu har Dumnezeiesc. Chemat la rampă , actorul talentat , aduce publicului mesajul piesei, cu toate aspectele artistice de exprimare , în aşa fel în cît spectatorul este vrăjit de el.
Suntem şi noi un grup de oameni, care avem chemarea inimii de a face Actorie.
Pricepirile şi buna înstruire urmăresc întotdeauna rezultatul. Zi de zi acumulăm pricepirile în Actorie.
Toţi actorii dorim sa avem marele Noroc sa fim onoraţi de Bunul Dumnezeu cu harul actoricesc.
Să aducem în scenă chipuri inedite. Fiecare rol să fie o poveste adevărată.
Harul actoricesc este o podoabă. Nu este dat ca toţi actorii să fie împodobiţi cu el.
Miracolul ne ajută.


by: Anny

miercuri, 15 iulie 2009

Poveste cu tîlc.

Pe tanarul rege Arthur l-a prins imparatul vecin , in timp ce acesta vana in padurea lui.
Imparatul avea dreptul sa ia viata regelui Arthur, deorece o astfel de pedeapsa era prescrisa in cazul unui furt.
Dar a ramas impresionat de tanarul rege, il simpatiza, astfel ca i-a oferit libertatea ,daca acesta ii da raspunsul corect la o intrebare deosebit de grea.
Intrebarea suna in felul urmator: CE VREA DE FAPT FEMEIA?!
O astfel de intrebare l -ar fi surprins si pe un intelept , iar pentru tanarul Arthur era de- a dreptul fara raspuns… In pofida acestui fapt, tot era mai bine decat sa fie ucis , asa ca s a intors in tara lui si a inceput sa intrebe lumea: Printesa, Regina , Prostituatele, Calugarii, Inteleptii si pe nebunul Imparatului…adica pe toata lumea, dar nimeni nu a reusit sa-i idea un raspuns satisfacator. Dar a fost sfatuit sa o intrebe pe vrajitoarea cea batrana, pentru ca numai ea ar putea stii adevaratul raspuns. Pretul va fi mare, deoarece se stia ca vrajitoarea percepe taxe mari in schimbul serviciilor ei.
A venit si ultima zi a anului, iar Arthur nu mai avea de ales, si se hotara, sa vorbeasca cu vrajitoarea. Cea din urma ii promisese ca ii va da un raspuns satisfacator, dar inainte regele va trebui sa accepte pretul cerut.
Ea ceru sa se casatoreasca cu Gawain , prietenul regelui Arthur, cel mai mare nobil dintre Cavalerii Mesei Rotunde.
Arthur se uita socat la batrana vrajitoare, era cocosata, f. urata, avea un singur dinte si avea un miros neplacut. Pina acum el nu vazuse o fiinta atat de dezgustatoare.A incremenit la gandul ca ar putea sa -i ceara celui mai bun prieten asa ceva.
Insa prietenul Gawain afland de stirea intelegerii, accepta propunerae vrajitoarei , spunand ca nu este un prêt prea mare in schimbul vietii prietenului si a trainiciei Mesei Rotunde.
S a dat de stirea nuntii in imparatie , iar vrajitoarea cu intelepciunea ei diabolica spuse:

FEMEIA DORESTE DE FAPT SA FIE STAPANA PROPRIEI VIETI !!!

Toata lumea a stiut instantaneu ca vrajitoarea a grait un mare adevar, si ca regele a scapat cu viata.
Asa s- a si intamplat, afland raspunsul imparatul vecin l- a eliberat pe regale Arthur.
Si ce nunta a fost… toata curtea era de fata , dar nimeni nu se simtea mai suparat dacat Arthur , care avea stari de recunostinta si frustrare in acelasi timp.
Gawain s- a comportat impecabil, era f. amabil, politicos si plin de respect cu noua mireasa. Vrajitoarea insa, a mancat cu miinile si scotea niste sunete groaznice si mirosuri urate.
A venit si momentul noptii , cand Gawain isi astepta mireasa in patul nuptial sa -si petreaca impreuna prima noapte.. Si atunci a intrat in camera cea mai frumoasa fata, pe care si ar fi dorit oricare barbat.
Gawain se uita stupefiat si intreba ce sa intamplat…
Fata spuse: deoarece ai fost f. politicos si respectuos, astazi, jumatate din zi voi fi urata si jumatae din zi voi fi frumoasa. Pe care o doresti noaptea ? si pe care in timpul zilei?
Ce intrebare teribila…! Gawain incepu sa analizeze repede.
Sa fie oare in timpul zilei cu o fata tanara atragatoare , pe care o putea arata oricui, si s- a si imparta patul cu o batrana dezgustatoare? Sau sa se arate in timpul zilei cu baba ? iar in clipele intime ale casniciei sa fie cu frumoasa tanara?
Dumneavoastra ce ati fi decis?
Raspunsul lui Gawain se poate citi mai jos, dar inainte de aceasta dati si dumneavoastra raspunsul in gand.


Nobilul Gawain a raspuns, sa decida femeia insasi.
Acestea auzind femeia a spus, ca va fi femeie frumoasa si noaptea si ziua , deoarece barbatul a respectat o asa de mult incat i a dat libertatea de a fi stapana propriei vieti.
Care este invatura?
Invatatura e mai jos, dar inainte ganditi -va si dumneavoastra…… .


Invatatura e : NU CONTEAZA DACA O FEMEIE E FRUMOASA SAU URATA….. IN FOND FIECARE E O VRAJITOARE…..

Viaţa noastră e o poveste...

Viaţa noastră e o poveste, o rouă vie şi sângerandă. Treci prin viaţă aşa cum ţi-e dat să treci, cu necazuri, cu bucurii, cu prieteni sau fără, cu clipe de fericire sau tristeţi, depinde în ce măsură le poţi avea pe toate. De când ne naştem, aşteptăm să se întâmple una sau alta, să ne treacă viaţa. Mărgele de soare pe frânghii de apă, purtate agale în plete de vânt sunt aşteptările noastre. Unele aşteptări sunt minunate, au în ele gustul speranţei, te invaţă răbdarea şi blândeţea. Altele, mai desprind în fiecare zi câte o coajă arsă de suflet şi încă una, până sufletul fie rămane gol, fie se schimbă cu totul. Poate aşa trebuie sa fie sufletele noastre: câmpuri arse şi refăcute, până ce arderea şi refacerea nu vor mai putea fi separate, vor deveni totuna. Va însemna înţelepciune, iubire deplină, resemnare blândă?

Aproape jumătate din viaţa noastră se scurge o dată cu aşteptările noastre. Viaţa noastră ar putea avea un alt nume… a învaţa să aştepţi, a învaţa să ai rabdare, a învaţa să-ţi struneşti sufletul. Sunt zile când tristeţea îşi coboară vălul peste sufletul meu şi îşi picură fiinţa din privirea mea. O las să-mi toarcă liniştită în suflet. Ştiu că va veni şi va pleca. Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina; sub paşii tăi care urcă, ele se vor înmulţi mereu. Suntem pe acest pămant doar în trecere şi vom rămâne doar amintirile celor dragi. Uneori ne simţim singuri, dar suntem înconjuraţi de suflete care ne înţeleg gândurile. Se face târziu… şi afară şi în noi. Frunzele încep să cadă una câte una. Dacă am fi picături, n-am avea nevoie de lacrimi. Dacă am fi cuvinte, n-am avea nevoie de destăinuiri. Dar suntem oameni şi avem nevoie de iubire. Trăim între limite… noapte şi zi, fiinţă şi nefiinţă, finit şi infinit. Între răsărit şi asfinţit… doar o zi. Între naştere şi moarte… un om. Între zâmbet şi lacrimă… o iubire. Între speranţă şi disperare… o viaţă. Între limite… un destin. Oare ce trăim cu mai multă intensitate… fericirea sau tristeţea? Cuvintele au rămas suspendate undeva printre nori şi am rămas cu tăcerile care să exprime inexprimabilul. Viaţa merge mai departe şi rămânem doar cu amintirile… am ferecat în cufere emoţii, sentimente şi puternice trăiri. Şi tristeţile sunt frumoase aduceri aminte în momentul în care trecutul are parfum de cuvinte. Aş vrea să ne trezim în zori şi să alergăm pe plaja argintie a vieţii noastre. Să privim cuprinşi de farmec, răsăritul soarelui ca pe o invitaţie la un nou început. Timpul este ireversibil… de prea puţine ori în viaţă pătrundem însă, esenţa acestui adevăr. Cât de repede trece uneori… mai ales atunci când eşti fericit, sau cel puţin crezi că eşti. Uneori mi-aş dori ca timpul să treacă mai repede… doar puţin. Să treacă, apoi sa se oprească… Prea repede trece… şi nu ne dăm seama, decât atunci când nu-l mai avem. Trece pe lângă noi şi nici măcar nu-l vedem… sau dacă măcar l-am simţi. Degeaba trăim cu regrete, nu are rost. Timpul va trece tot mai repede şi nu avem ce face impotriva lui. Trăiesc o clipă minunată, când mă simt zeiţa florilor de gand, de vis, de viaţă. Respir cuvinte, mă hrănesc cu gânduri. Ştiu ca va veni o zi când toate vor păli, se vor ofili. Vremea va curge înapoi, spre ceea ce nu trebuie sa fie… viitorul se va pierde pe drum, totul va fi doar o amintire a trecutului. În asemenea momente, îţi dai seama ce importantă e viaţa… o tragedie pentru cel ce simte şi o comedie pentru cel care gândeşte… azi mai mult ca ieri… mâine mai mult ca azi. Îmi cert uneori sufletul pentru că visează… visele dor. Dacă cerul s-ar topi, unindu-se cu pămantul şi cu lumea întreaga, nu ne-ar potoli focul visării… suntem prizonierii timpului rătăcitor… la capătul curcubeului însă, toate visele se împlinesc. Timpul nu trece niciodată… noi trecem prin timp.


Mihaela Gheorghe

marți, 14 iulie 2009

Angelina Jolie ar putea filma în Republica Moldova

Asta însă numai dacă va accepta să participe la filmările unei pelicule moldo-italiene, întitulate: Dragostea și Războiul.
Producătorul italian Francesco Gagliardi spune că este dispus să ofere bani grei pentru acest proiect, marea parte a căruia va fi filmat în Moldova.

Pentru ce Hollywood-ul, dacă avem colinele Șoldăneștiului și Orheiului Vechi, și actori de talie mondială. Producătorul italian Francesco Gagliardi, care va lucra împreună cu regizorul moldovean Valeriu Jereghi la filmul ”Dragostea și Războiul”, a declarat că pregătește o surpriză.

Dacă nu Angelina Jolie, atunci o altă actriță, la fel de cunoscută, va juca rolul uneia dintre cele trei surori dintr-un sat moldovenesc, care se îndrăgostesc de trei soldați - un român, un italian și un rus.
Întreaga acțiune are loc în timpul celui de-al doilea război mondial, iar scenariul a fost realizat de Valeriu Jereghi în baza propriului român ”Dragostea și Războiul”. Găselnița filmului este că fiecare personaj va vorbi în limba sa.

Asta urmează să implice o muncă asiduă, mai ales că decorurile vor fi costisitoare, realizatorii proiectului urmând să construiască chiar un sat întreg. În plus, scenele vor fi turnate în trei țățri: Moldova, Rusia și Italia.

Montarea filmului se va face deja la Moscova, la studioul regizorului rus Nikita Mihalkov, iar coloana sonoră va fi realizată de compozitorul italian Stelvio Cipriani. Dacă lucrările se vor desfășura în termenii planificați, atunci premiera co-productiei moldo-ruso-italiane urmează să aibă loc la sfârșitului anului viitor.

Drepturile asupra acestui film au fost cumpărate de producătorul Francesco Gagliardi, care de altfel deține și dreptul de distribuție în Italia a peliculei ”Arrivederci”, de Valeriu Jereghi.

Teatru, film şi muzică, la Bran Castle Fest, în august


Filme cu Dracula, spectacole de teatru şi mini-concerte cu DJ-i vor avea loc la Castelul Bran, în timpul Bran Castle Fest, ce se desfăşoară între 7 şi 9 august, informează organizatorii.

Concertele şi spectacolele de teatru vor avea loc pe două scene: una amenajată în curtea Castelului Bran şi alta, pe platoul din spatele castelului, în timp ce filmele vor fi proiectate într-un cort special.

La festival vor participa trupe de muzică şi teatru din România, dar şi din Anglia sau Franţa.

Muzica variază de la chill out, techno până la sunete medievale. La spectacole vor participa peste 80 de artişti, de la DJ-i la actori, pictori şi creatori de instalaţii şi proiecţii video.

În total, publicul este aşteptat la Bran cu 72 de ore de muzică, teatru şi proiecţii de lasere pe pereţii castelului.

Evenimentul, descris ca "un festival de cultură actuală în decor de basm", este organizat de Compania de administrare a Castelului Bran şi Eurourban.

luni, 13 iulie 2009

Celine Dion- I have to dream

O melodie superba!


One dream can change you
One dream can make
All the difference
One heart can take
I dream of flying
I'm in mid-air
I have to wonder
What's out there

The skies the limit
Today's the day(the)
Heavens are still there
When skies are gray
Some days are better
Than they seem
Some days are better
Because you dream

On rainbows to rainbows
On starlight to star
To dream isn't that what
Tomorrow is for
Only a dreamer knows what
I knowWhat it's like to wonder
And then let go

On rainbows to rainbows
I know what
I seemI have to wonder
I have to dream

luni, 6 iulie 2009

PSIHOLOGIA ŞI CREAŢIA ACTORULUI

Conştiinţa

In realitate , activitatea psihică a omului prezintă unitate atît în ansamblul ei , cît şi în elementele ei componente. Ne putem da seama de acest lucru dacă analizăm conţinutul celui mai elementar act făcut de cineva. Un ex : luăm stiloul de pe masă. Din punct de vedere psihologic acesta înseamnă că într-un moment dat am avut percepţia obiectului , am simţit o trebuinţă , ne-am îndreptat spre obiect reglîndu-ne mişcările după scopul propus; în acelaşi timp am încercat o anumită stare emoţională , mai mult sau mai puţin intensă , am reactivat o deprindere , am proiectat în imaginaţia noastră ceva, etc. Desfaşurat astfel , actul descris are valoarea unui act conştient.
Îm mod curent noi tratăm psihicul uman cu termenul de conştiinţă.Prin aceasta punem în evidenţă specificul activităţii psihice a omului, nivelul ei. În lămurirea problemei o indicaţie ne oferă însăşi etimologia cuv. : con-ştiinţă (rom.) con-science (fr.) so-znanie (rus) înseamnă cu ştiinţă , cu ştire .Actul reflectării la om dispune de astfel de premise, încît el identifică valoarea , înţelesul, categoria din care face parte fiecare obiect şi fenimen.
Conştiinţa presupune cu necesitate intervenţia cuvîntului , a gîndirii în unitate cu imaginea , pe fondul unei emoţii şi în direcţia unui scop.
Faptele noi sunt raportate la conştiinţe mai vechi , stabilinduli-se un prin înţeles , mai vag; apoi analiza şi sinteza continuă , se aprofundează , descoperindu-se noi însuşiri , raportate de alte cunoştinţe şi astfel se operează în mod continuu.Devenind conştient de lumea înconjurătoare omul devine în acelaşi timp conştient şi de sine însuşi.El se cunoşte pe sine , posibilităţile şi cerinţele sale stabileşte anumite raporturi cu lumea înconjurătoare.
Conştiinţa de sine nu este posibil făra o comparaţie cu mediul înconjurător, fără o analiză a propriei activităţi, a propriului comportament, ocazionat de anumite condiţii.Dacă omul nu ar avea şi conştiinţa de sine , el nu ar putea aprecia conştient raporturile sale cu lumea, nu s-ar putea afirma ca subiect capabil să transforme lumea în virtutea cunoaşterii legilor ei obiective.
Tocmai această continuă confruntare între sine şi ambianţă , produsă în activitate îl face pe om sa poată proiecta , să construiască mintal şi pe urmă să procedeze creator la o operă de transformatoare. Conştiinţa este , deci, în acelaşi timp reflectarea aprofundată , care pătrunde dincolo de aparenţe , de sensibil şi disponibilitatea creatoare a omului., care este obiectivată în tot ceea ce reprezintă transformare şi construcţie , civilizaţie şi cultură pe planeta noastră. Psihologia ştiinţifică relevă cu multă vigoare această caracteristică esenţială a psihicului uman care este conştiinţa.Totuşi, nu tot ceea ce este viaţă psihică are atributul de fapt conştient.Este firesc ca unele fenomene de reflectare să nu poată sau să nu ajungă să fie integrate conştient. În anumite cazuti nici nu este necesară o astfel de prelucrare conştientă , produsă într-o zonă relativ restrînsă şi presupunînd deliberare , sinteză, scop. Există imagini senzoriale care, fiind puţin intense şi neavînd o semnificaţie deosebită pentru viaţa omului, nu se verbalizează şi deci nu devin conştiente.Aceste imagini contribuie însă deseori la reglajul conduitei. Astfel , mergînd pe stradă , noi nu supunem unei analize conştiente multitudinea de imagini care reflectă obiectele, persoanele întîlnite, etc.Suntem poate concentraţi asupra anumitor fapte şi nu asupra tuturor particularităţilor parcursului. Aceasta nu ne impiedică însă ca să ne conducem corect paşii , sa evităm ciocnirile, etc.Între imagini şi mişcări s-a stabilit o anumită legătură. Apar deprinderile.Noi nu ne concentrăm întotdeauna conştiinţa asupra mersului, asupra felului cum scriem, etc. Controlul conştient este facultativ, ajugînd să fie uneori foarte redus.Tot aşa unele stări organice şi emoţionale ale omului pot să influenţeze direct gîndirea şi conduita.Emoţiile , dispoziţiile nu ajung să fie promt şi integral conştientizate decît în unele momente şi unele cazuri.Întotdeauna stările emoţionale influenţează însă conduita. A contesta sau a ignora inconştientul ar fi o abatere de la devărul ştiinţific.Nu este justificată însă nici exagerarea rolului inconştientului şi înzestrarea acestor momente ale vieţii psihice cu înţelesuri şi funcţiuni pe care în realitate nu le au.În realitate , conştiinţa are un rol conducător , ea reglează şi poate exploara tot ceea ce se produce în viaţa şi activitatea omului.Omul este om datorită în primul rînd conştiinţei sale.Multe din fenomenele psihice neconştiente au fost conştiente şi la nevoie pot să fie controlate conştient.

(Arta actorului , 1970)

PSIHOLOGIA ŞI CREAŢIA ACTORULUI

Corelaţia dintre teoria artei dramatice si psihologie.

Există o intersecţie între teoria artei dramatice si psihologice. Poate mai mult decît orice altă activitate umană, arta dramatică presupune transformări ale vieţii sufleteşti şi ale comportamentului , variate modulaţii ale sentimentelor şi comunicării pe parcursul întregii activităţi profesionale. Teatrul a generat o experienţă psihologică deosebit de bogată şi semnificativă , care s-a integrat în teoria artei dramatice, în pedagogia formaţiei actoriceşti, în evocările şi amintirile oamenilor de teatru.Toate lucrările referitoare la arta actorului sunt saturate de termeni psihologici, fac referiri la fapte care atestă o magistrală cunoaştere şi stăpînire a stărilor sufleteşti.În sine însuşi teatrul are şi valoarea unui experiment psihologic complex şi de mare întindere ştiinţifică.De aceea psihologia a folosit pe larg experienţa teatrului în studiile şi generalizările ei.Pe de altă parte,psihologia, prin însuşi obiectul său, fiind preocupată să descopere legile activităţii psihice, are posibilitatea să formuleze explicaţii şi analiza unor fenomene psihice şi comportamentele care au privilegiul rigurozităţii , al preciziei şi al unei mai mari apropieri de esenţial.Aceasta a făcut pe mulţi oameni de teatru să depăşească stadiul în care ei foloseau cunoaşterea empirică ,comună a vieţii psihice şi să facă apel la resursele fundamentale ştiinţific ale psihologiei.Astfel , Stanislavski mărturiseşte că s-a orientat după unele din ideile lui Pavlov, Th.Ribot, P.Janet.
Cunoştiinţele ştiinţifice de psihologie, contribuie la adîncirea caracterului conştient al activităţii teatrale şi la găsirea unor soluţii precis motivate psihologic, ceea ce constituie una din premisele înaltei realizări artistice.Avînd în vedere aceasta , trebuie să considerăm că pe o anumită latură a ei, psihologia se implică în teoria dramatică , apărînd astfel, ca element component al acesteia.În ipostaza dată , psihologia trebuie să se subordoneze obiectivelor artei dramatice.Dar teoria artei dramatice , la rîndul ei, se foloseşte de cuceririle psihologiei ştiinţifice.

( Arta actorului,1970)

sâmbătă, 4 iulie 2009

duminică, 19 aprilie 2009

Hristos a Înviat!!!

Fie ca sfanta sarbatoare a invierii domnului sa va aduca cele patru taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta.

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Premiera la "Teatrul Luceafărul" -„Cabaret Jacksonville”

„Cabaret Jacksonville”- spectacol muzical




Teatrul Republican „Luceafărul” prezintă pe data de 10, 11, 12 aprilie premiera spectacolului „Cabaret Jacksonville”.
Regia : Boris Focsa.
Designerul de costume : Stela Verebceanu
Scenograful : Adrian Suruceanu
Compozitorul : Dorel Burlacu
Coregraf : Alexandru Voitenco

Aşa cum sugerează şi titlul spectacolului, acţiunea are loc într-un cabaret din Jacksonville. „Cabaret Jacksonville” este un spectacol în spectacol, unde personajele sunt puse în faţa dilemei: dragoste sau pasiune, destin sau ironia sorţii? Pe scena şi în culisele acestui cabaret se consumă intrigi şi pasiuni, se înfiripează şi mor iubiri. Personajele care denunţă prin cântec şi dans toate viciile omeneşti, sunt ei înşişi victimele acestor vicii şi drame.

„Cabaret” este un spectacol despre viaţă ca un cerc vicios. Pam, eroina principală, reuşeşte să evadeze din acest cerc, dar preţul pe care îl plăteşte este uriaş. În Jacksonville rămân pentru totdeauna singura ei dragoste adevărată şi succesul pe care nu-l va mai cunoaşte niciodată pe Broadway, acolo unde îi cumpărase bilet de şedere un fost amant gelos. Schimbarea pe care şi-o dorise atât de mult steaua Jacksonvillului a propulsat-o în alt cerc vicios.Va avea curaj s-o ia de la inceput ca să repare totul?
Veniti la teatru si veti afla !!

duminică, 8 martie 2009

Felicitări!


8 MARTIE este ziua Internationala a tuturor femeilor!

Felicit toate femeile de pe pamint, pentru ca au avut, si ca mai au putere sa faca asa incat sa existe miracole pe Terra!!!!!

Iar aceasta Zi frumoasa este dedicat in special mamelor noastre!!! Este cea mai frumoasa zi plină de feminitate, iubire, zimbete, caldura sufleteasca!!!

Pentru mine mama este cea mai minunata fiinta de pe Terra!!!!!!!!!!!!!

sâmbătă, 14 februarie 2009


Желаю любви, но не такой как солнце- оно садится...♥

Не такой как луна - она не греет...

Не такой как ветер - он гуляет...

♥А такой как небо... оно бесконечно...!!!

by: Ana Rusu



miercuri, 11 februarie 2009

Alimente pentru un par sanatos!


1. Consumă cît mai multe proteine , dacă buclele tale sunt lipsite de viaţă şi firul de păr este foarte moale.Cele mai bune surse de proteine sunt ouăle , carnea fără grăsimi , peştele, seminţele, boabele de fasole , grîul, produsele lactate degresate si cele din soia.
2. Include cît mai multe vitamine în alimentaţia zilnică , vitamine care se găsesc în fructe , legume , gălbenuş de ou, verdeţuri , carnea slabă de vită, pui, ficat, lapte grîu, seminţe, germeni de grîu.
3. Renunţă la cofeină , alcool si zahăr , precum şi la shacksuri.
4. Include iod, sulf, zinc şi siliciu în dieta ta. aceste minerale sunt indispensabile pentru un păr sănătos de la rădăcină . Ele se găsesc în peşte , seminţe de floarea soarelui , sarea-iodată , ridichi , usturoi, ceapă, varză, ţelină, peşte , grîu, lapte, ouă, alune, fasole boabe, sfeclă si struguri.
by Ana Rusu

Slabeste vine Primavara!


RIZI CIT MAI MULT!
Nici nu ai citi bine si parca deja suna amuzant,nu?Cind rizi , muschii abdomenului se incordeaza, facind sa mai dispara putin din grasimea depozitata in jurul lor. De aici si expresia "am ris de ma doare burta". Acum nu mai ramine decit sa cauti acel ceva care sa te faca sa rizi atit de tare..

SCHIMBA SCAUNUL
Scapa de scaunul de birou mic si gramadit si inlocuieste-l cu unul mai confortabil, cu spatar in forma de "S", adaptat formei coloanei vertebrale. Cercetorii au descoperit ca o postura adecvata la birou te ajuta sa iti pastrezi abdomenul plat.

NU TE INFOMETA
Infometarea nu te ajuta sa slabesti , din contra! Organismul tau intra "in panica" , eliberind hormoni ai stresului care determina , la rindul lor, transformarea caloriilor in grasime, pe care o depoziteaza in jurul taliei. Imediat ce ai incheiat perioada de "dieta prin infometare" , organismul se pune pe depozitat grasime , in asa fel incit te vei trezi cu mai multe kilograme in plus decit aveai inainte de inceperea dietei. Pina la sosirea perioadei pentru costumul de baie mai e cale lunga, asa ca ai suficient timp sa scapi de burta intr-un mod sanatos. Maninca multe fructe si legume, in primul rind pentru a-i oferi organismului vitaminele si mineralele necesare si in al doilea rind pentru a beneficia de ajutorul fibrelor , care iti taie pofta de mincare. Merele si morcovii nu trebuie sa-ti lipseasca , pentru ca au un continut mare de fibre , iaurtul degresat este important pentru ca iti ofera bacteriile benefice intestinelor ; grepfrutul este bogat in vitamine din complexul B , care sustin procesul de ardere a grasimilor.
by: Ana Rusu

marți, 20 ianuarie 2009

;)

N-o sa regretati daca intrati si aici, este noul meu blog -Mariana Milas!!!
Totul despre arta, poezie, psihologie...si cel mai important despre Nicodim Ungureanu!
http://actori-spectacole.blogspot.com/

luni, 19 ianuarie 2009

Pentru cei care vor sa fie optimisti si sa iubeasca mai departe...

Image and video hosting by TinyPic
Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

Tristeţea, ea,
nu este gând
ea lucru este.

Mănânc-o, dacă ai cu cine!
Durerea vieţii
e un lucru, -
nu contemplarea lui.

Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie dor
de tine.

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Celine Dion -interpreta mea preferata


Aceasta interpreta este o adevarata artista , este inconfundabila.O personalitate rara. Cred ca nu mi-ar ajunge mii de file pentru a o caracteriza sau poate n-as gasi cuvintele potrivite, dar voi incerca Image and video hosting by TinyPic :are o voce de invidiat, finete, eleganta,emotivitate, un suflet frumos, este iubitoare si iubita, are expresivitate, mereu traieste la maximum ceea ce interpreteaza,firava dar totusi cita putere se ascunde in ea si este o sotie si o mama iubitoare.
Ador cind se joaca cu melodiile ei si mai ales cu finalurile, gesturile ei, mimicele.
Deseori ramin masca cind loveste toate notele inalte tinindu-le secunde in sir.
Celine este acea care ma ajuta sa trec peste starile grele cu ajutorul pieselor ei. Printre ele ar fi "The first time ever i saw your face", My Love"- ma emotioneaza profund, "I surrender" si multe altele si mereu le ascult cu mare placere.
Ii multumesc ca exista si ca-mi lumineaza fiecare zi!
Sper intr-o buna zi sa ajung la un concert de-al ei.
Celine the BEST!
Si il citez pe Rene-Charles ( baietelul ei de 7 ani) :" On ne t'aimes pas, on t'adore!"
by : Ana Rusu

vineri, 16 ianuarie 2009

Triada :autor-regizor-actor

(interviu realizat de Grigore Rusu)
V. Apostol : Tinara generatie de actori sau regizori poate nega forma , unele sensuri de exprimare , dar grauntele adevarului , pentru ca el este taina sufletului omenesc , acceasi in toate timpurile. La teatrul Luceafarul (din Chisinau), spre exemplu, au fost negate unele forme traditionale , dar simburele adevarului sau grauntele rational , cum l-ai numit Dumneata , a fost pastrat , respectat, actorii descoperind taina sufletului omenesc prin jocul lor firesc, degajat, prin comunicarea cu publicul. Esenta acelui joc a ramas dezvaluirea si declansarea globala a sufletului. In scena nu se facea altceva decit se materializa sufletul omenesc. Nu se copia, pur si simplu , viata cotidiana, ci era dezvaluita taina sufletului uman.Nu se confunda realitatea cotidiana, naturalista cu realitatea artistica a scenei.Scena este o fictiune.Ce urmarim noi in scena? Ce aducem? Daca descifram taina sufletului uman, grauntele adevarului ramine vesnic.El poate fi ca la Purcarete, ca la Vahtangov, Efros sau Zaharov. Apropo, regizorul Zaharov l-a montat acum pe Ostrovski cu multa tenta plastica , dar a pastrat si grauntele adevarului, acel simbure care astazi coincide cu epoca noastra, a "capitalismului salbatic", cu hoti si afaceristi lacomi, hrapareti, fara pic de scrupule, care pentru un timp dispar din scena , ca pe urma sa revina.

Grigore Rusu."Din conturnii timpului", Chisinau 2000

by: Ana Rusu

marți, 13 ianuarie 2009

In memoriam. Pavel Proca " Sub zodia Leului razvratit" in baza cartii " Din conturnii timpului " de Grigore Rusu

Perspectiva lui Grigore Rusu in evocarea personalitatii lui Veniamin Apostol este atit una teatrologica , cit si artistica : in capitole bine structurate, literar inchegate , autorul reuseste sa fixeze nu doar un portret amplu , ci si o perioada de timp de aproape jumatate de veac.Cercetatorul gliseaza cu subtilitate in virtejul celor mai importante din existenta lui Venea (cum ii spuneau cu drag doar prietenii apropiati) si in istoria unui timp ( pierdut?) , amintindu-ne tuturor axioma cu dreptul artistului la memorie este egal cu dreptul lui la viata. Ceea ce afirma autorul monografiei " Din conturnii timpului" nu este pur si simplu raportarea la o definitie pur teoretica a artei teatrale , ci proiectarea fenomenului artistic in prezentul concret al finalitatii lui : de ce a facut Veaniamin teatru? ; pentru cine l-a facut? ; cu cine l-a facut? ; ce a montat? ; pe cine, unde si de ce ?...Aceste intrebari ( deloc retorice) trebuie sa si le puna fiecare creator in fata scenei goale , in fata proriei constiinte , in fata a ceea ce numim arta, viata , moarte...
Grigore Rusu aseaza la temelia gindirii sale despre colegul de teatru , creatie, catedra principiul adevarului ravasitor. E o spovedanie totalmente inchinata nu numai personalitatii lui Veniamin , dar si relatiei pe care aceasta personalitate o intretine cu ceea ce numim si vom numi Teatru. Este un moment al justetei devoratoare. Punctul de rascruce al unei experiente esentiale a autorului si personajului monografiei -un text profund documentat ce fixeaza o concluzie cu valoare de principiu:Veniamin trebuie neaparat sa reinvie in paginile studiului , recucerindu-ne in fata veridicitatii vietii, oricit de dura ar fi ea. Succesul , moda, moftul sunt notiuni relative , care il pot dezorienta pe orice om de creatie , dar nu-l pot conditiona absolut.
Formulate dilematic, problemele creatiei "apostoliene" nu-i sugereaza lui Grigore Rusu solutii definitive, axiomatice. Un singur principiu ramine neclintit : adevarul dezgolit in arta lui Veniamin Apostol a fost o continua miscare, elucitind semnificatia unor concepte apte sa ne orienteze intr-o realitate care refuza categoric modelele si retetele. Moto-ul monografiei ar putea fi : "in teatru orice forma , o data nascuta, e pieritoare; fiecare forma trebuie sa fie conceputa din nou si noua concepere va purta semnele influentelor din jur- doar in acest sens teatrul e o realitate" - Anatolii Efros, fostul Pedagog si Demiurg al fostului Regizor si Pedagog.
Daca exista vreo determinare concret temporala, o cronologie anume a studiului, fara indoiala ca ea se refera la contextul istorico-social-cultural in care a fost conceput , iar concluzia determinata e acea a batrinului Lear , care formuleaza gindul final de izbinda in fata corpului neinsufletit al Cordeliei :" Acum stiu sa deosebesc viata de moarte..." In cautarea adevarului creatiei si al propriului adevar , Veniamin nu-si poate refuza si nega experienta directa , prozaica poate a teatrului numit "brut".Al acelui mare taetru despre care , intr-o exprimare plastica, Peter Brook spunea ca "aceepta ticalosia si risul". O veritabila arta scenica care il revendica drept exponent al ratiunii "de la materie la spirit, de la brut la sacru, punctind fascinanta calatorie a spectatorului de la o lume a actiunii la una a impresiilor interioare".
Cel mai "tehnic capitol" al studiului este "Triada: autor-regizor-actor" consacrat teatrului in timp si spatiu. Grigore Rusu a avut nevoie de acest concept pentru a incerca sa puna accentele dorite intr-o ecuatie veche de cind lumea , adica de cind teatrul. In fond aceasta este si reconfortanta speranta pe care i-o insufla "unei arte ...muritoare, orice mare artist, cu siguranta ...nemuritor". " Din conturnii timpului" este o viziune, o opinie , o judecata. I idee, o ratiune , o drama. Dar si o metafora in acelasi timp.Un simbol viu , ce ne indeamna sa luam comparatiile vietii din viata. Este imaginea nuda, eliberata de orice reziduuri subculturale si comportamentale , ipostaza de la care incepe de fiecare data marea aventura a "torturilor teatrale". E starea initiata pe care si-o pot permite doar adevaratii artisti , cei in care germineaza saminta creatiei.
Dotat cu experienta personala , discursul exprima si viziunea pe care autorul monografiei o are despre teatru ca fenomen national .E un descintec pentru o societate care isi cauta alinarea , un semn(deocamdata vag) ca vindecarea poate veni si Teatrul lui Veniamin Apostol poate avea un important rol in aceasta perpetua miscare. Autorul a izbutit sa ne intrige din nou, sa argumenteze si sa convinga ca timp de 4 decenii Veniamin nu a facut din teatru arma de razbunare si nu l-a legat de meschinele conflicte cotidiene.Dorinta pioasa a lui Grigore Rusu are toate sansele in tentativa de realizare , incredintindu-ne ca atita timp cit n-o sa ne regasim (macar partial) in personajul monografiei , nu vom fi in stare sa percepem teatrul Lui , atit de strins legat de fiinta Sa : in cronica vezi aevea prezenta "rafinat ascunsa" a regizorului-actor , pasionante si devoratoare confruntari cu sine insusi.
Veniamin Apostol , pentru care "teatrul este un altar de mister si lumina" , nu-si alegea la intimplare piesele , actorii, scenografii, compozitorii, prietenii...Doar afinitatile de ideal , de credinta , de ruga, de iertare l-au apropiat de Victor Ciutac, Dumitru Matcovschi, Ion Aldea-Teodorovici, Valeriu Cupcea...Capacitatea expresiei grotesti, clocotind de vitalitate , antrenata in conflicte de putere si ferocitate , talentul lui de mare mobilitate, a fost pregnant in rolurile de anvergura din filmele televizate, semnate de Vitalie Tapis. Dispunea Veniamin Apostol de posibilitatea de a descifra enigma regizor-actor? Era indragostit de de maximum de textele pe care le invata? A fost un reprezentant deosebit al "noului val" in lupta cu "pasunismul" incarnat in viziunea noastra? Constientiza acest fenomen? Si daca constientiza procesul , ce il impiedica sa-l realizeze? Noi "altii moderni avangardisti din talpa" sintem azi in masura sa-l concepem si sa-l continuam? "Din conturnii timpului" reiese aceasta operatie de a inlatura "necunoasterea noastra de noi insine".
Aparitia acestui mod de "a interoga" limbajul si eroul iti da impresia ca "de acum inainte" nu vom mai putea scrie "ca inainte" , caci Grigore Rusu defineste ca nu se pot hotari caile de creatiei , fie in teatru , fie in aulele studentesti. Accentuarea substantiala a studiului inseamna o noua maniera , un nou stil si mod de a concepe memoriile artistice , scrierea lor si chiar lectura textelor.Servindu-se nu doar de cifre , cronici, citate, amintiri, date biografice ...monografia se reangajeaza pe calea unei reevaluari a gindului care depaseste functia sa interpretativa , considerind ca situatii atit de departe de "ruptura dintre noi si El"ar fi nedefinite , neterminate fara a pune punctul de "i". Grigore Rusu izbuteste sa prinda un mister , o enigma , care noua , celor care l-au cunoscut pe Veniamin Apostol , ne-a scapat cu desavirsire : vitalitatea, meditatia, durerea, dragostea de teatru si arta rabufneste in continuoare din Veniamin si nicidecum invers.Monografia nu e ticluita ca o dare de seama ce se executa unei comenzi de stat , ci ca o realitate individuala ce trebuie intruchipata nu pur si simplu de dragul "In memoriam".
Studiul nu este un simplu pretext de a ne aminti de Veniamin Apostol , ci un recviem : se dezvalui ceea ce era invaluit in umbra , se demasca ceea ce era mascat, se deschide ceea ce ne incapatinam sa tinem ascuns. Marturii , confesiuni, dialoguri, pagini de jurnal, fotografii, programe universitare refac traseele unei zodii care a marcat profund viata culturala , artistica , pedagogica , teatrala basarabeana din ultimii 40 de ani. Ironia sortii :Veniamin a trecut in nefiinta cind monografia abia iesise de sub teascurile tiparului ...Iesise , dar nu i-a fost dat s-o rasfoiasca...
"Traiasca Maria sa Existenta!"-fraza finala a actului monografic cade ca o cortina la sfirsit de spectacol si destin... As vrea sa gasesc citeva cuvinte deosebite pentru incheiere . As vrea...Dar nu-mi vin in minte. Pentru ca destainuirile lui Grogore Rusu nu-s doar simple amintiri, ci un timp comun pe care dorim sa -l parcurgem impreuna "Din coturnii timpului" (pierdut? cistigat? uitat?) .Prin aceasta ultima "iesire de rampa" Veniamin Apostol isi mai cistiga o data dreptul la memorie.Dreptul la neuitare.Dreptul la viata.


by: Ana Rusu

"Familia artistilor"-monolog de A. Vlăhuţă

Veacul acesta se v-a inchide pe-o lume de "societati": societate functionarilor , a studentilor , e pensionarilor , a carutasilor , a vaduvelor sarace...Nesiguranta, greutatile vietii temerea vaga de nefericiri neprevazute indeamna pe oameni sa se apropie tot mai mult intre ei, sa se aseze umar la umar , ca astfel sa fie mai tari si mai pregatiti in lupta pentru existenta. Si nimic nu ne stringe mai bine laolalta , nimic nu ne face mai prieteni si mai solidari ca amenintarea unui vrajmas comun, la loviturile carora suntem expusi deopotriva. O furtuna pe mare infrateste pe toti calatorii de pe corabia care e in primejdie ; si-n desperata imbratisare a naufragiatilor este poate cel mai mare simbol de solidaritate si de contopire a vietii. Oamenii care urasc , acei care gasesc o voluptate in suferintele altora uita, se vede , ca si eu sunt expusi la dureri si ca daca n-ar fi decit moartea, care ne astupa gura la toti, inc-ar fi un cuvint destul de puternic ca sa nu ne mai dusmanim atita si sa nu mai fim asa de rai si patimasi unii cu altii.
De cite ori nu m-am intrebat vazind invrajbirea in care traiesc unele talente mai de seama la noi: Oare de ce nu se pot suferi oamenii acestia? Nu e glorie , nu e nemurire de ajuns pentru oricine ar sti s-o cucereasca? Nu suntem noi in stare sa admiram cit de multi alesi, numai sa fie?... Sunteti asa de putini acei care v-ati deosebit din gloata noastra; de ce nu va iubiti? de ce cautati sa va intunecati meritele unui altuia? Va temeti ca n-o s-avem destula marmura pentru stauiele voatre?
Ce frumos si moralizator spectacol ar fi pentru noi sa va vedem uniti, lucrind c-o intrecere de camarazi, nu de vrajmasi, la desteptarea neamului nostru! Ni s-ar parea ca sunteti mai mari; si v-am admira mai mult . Energia voastra ni-i scumpa si noi suferim cind cheltuiti din ea pe inveninari si pasiuni de rind . Dar si voi suferiti , pentru ca de multe ori va impuneti sa gasiti urite si detestabile unele lucruri frumoase, care au marele cusur de a fi facute de altii si va pervertiti modul de a judeca si furati sufletul vostru placerea de a admira -una din cele mai mari si mai senine placeri ale vietii. Si in loc sa va bucurati de o lucrare buna a camaradului vostru , voi va invinetiti de necaz si de rautate: va creati amaraciuni de bunavoie ca si cind viata n-ar avea destule si fata asta
Si cu toate astea, se stie ca emotiunele estetite au darul de a induiosa si contopi inimele omenesti.
Arta- ea insasi o forma a simpatiei-face pe om mai bun, mai iubitor, mai altruist.
Veacul acesta se v-a inchide peste societatea plapomarilor , a maturatorilor .. . Sa speram ca acel viitor v-a aduce "familia artistilor"!


by: Ana Rusu

vineri, 2 ianuarie 2009

LA MULTI ANI 2009!!!!!!!!!!

Laaaaaaaaaa
Muuuuuuuuuuulllllţţţţţiiiiiiiii
Aniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!!!