Repertoriul de la Teatrul "Luceafarul", din Chisinau.LUNA APRILIE

01 (v) „Questa e la vita dolce?..” de Gh.Urschi, ora 18:00
03 (d) „Motanul încălţat” după Ch. Perrault, ora 12:00 ;
„Testamentul I ” de Gh. Urschi, ora 18:00
07 (j) „Cabaret Jacksonville” de B. Focşa, ora 18:00
08 (v) „Opera de trei parale” după B. Brecht, ora 18:00
10 (d) „Aladin” după „O mie şi una de nopţi”, ora 12:00;
„Ciuleandra” după L. Rebreanu, ora 18:00
14 (j) „Mascarada” de M. Lermontov, ora 18:00
15 (v) „Omul cel bun din Sîciuan” după B. Brecht, ora 18:00
17 (d) „Vrăjitorul din Oz” după L. Frank Baum, ora 12:00;
„HAOS” după Robert Thomas, ora 18:00
28 (j) „Principesa Turandot” de Carlo Gozzi, ora 18:00
29 (v) „Livada cu vişini” de A.P. Cehov, ora 18:00

Grigore Rusu. A trăi cu şi prin artă .

Grigore Rusu, actor, regizor, pedagog, cercetător ştiinţific, istoric teatral, autor de monografii şi studii.

Face parte din cohorta generoasă a şaizeciştilor, dar care au rămas în timp permanent contemporani activi pînă în ziua de astăzi, sensibili la culoarea vremilor, mai posedînd percepţia de a diferi fragmentele de timp trăite. Chiar dacă domnia sa intuitiv, din ani devremi, a acceptat, cu nevinovate motivări sentimentale sau cvaziromantice, teatrul, acesta, în multitudinea faţetelor sale sesizate în ani, i-a devenit destin pe care protagonismul nostru vreme de 50 de ani, fericit, îl slujeşte, indiferent de vicisitudini. Altfel zis, utilizînd o formulă actoricească din metodologia creării chipului scenic, Gr. Rusu n-a făcut altceva decît, onest şi responsabil, să trăiască, să creeze, să se bucure în condiţiile propuse de viaţă în timp. Şi a reuşit. Graţie naturii sale: curioasă, muncitoare, modestă, domoală, ţărăneşte înţeleaptă. Silit să abandoneze scena teatrului „Luceafărul”, fiind unul din fondatorii egali ai acestuia, Gr. Rusu se duce la teleteatrul „Dialog” (unicul teleteatru în toată URSS, condus de Gheorghe Siminel, absolvent al Institutului de Teatru şi Cinema din Leningrad, promoţia anului 1952). Cînd, consecinţă a deformaţiilor sociale şi morale, teleteatrul este interzis, Gr. Rusu revine la alma mater unde la acea oră se lucra mult (cel puţin patru premiere pe an). Rusu era suficient solicitat în roluri, avea parteneri de scenă cu care juca uşor şi inspirat. Era timpul cînd cele audiate de la profesorii de altă dată, mari personalităţi ale artei teatrale universale, să fie verificate, personalizate practic, experimentate cu finalităţile de rigoare. Pas cu pas, spectacol cu spectacol actorul pătrunde adevăruri ce-i deveneau legi de conduită în pedagogia şi metodologia muncii actoriceşti: opera dramaturgică îi solicită actorului analize munuţioase cu permanente reveniri la detalii caracteristice eroului, acestea la rîndul lor pot fi vereficate doar prin multiple „situaţii propuse” de actor, regizor; actorul e dator să-şi perfecţioneze permanent mijloacele de expresie, antrenîndu-şi la maximum atenţia, precum şi modul de distribuire a ei în scenă, să-şi antreneze muşchii subordonîndu-i disciplinei mintale. Nu poate fi ignorată exercitarea şi fortificarea memoriei, imaginaţiei şi fanteziei creative, a improvizaţiei după text sau din imaginaţie. În acelaşi prim rînd stă necesitatea dezvoltării spiritului de observaţie subtilă, pătrunderea psihologică a situaţiilor şi, fireşte, vorbirea, rostirea, intonaţia, tonul, ritmul, pentru că limbajul, vorbirea scenică e unicul instrument de comunicare activă a actorului cu spectatorul. Aceste şi multe alte adevăruri perene despre arta actorului dl Gr. Rusu le-a descoperit şi le-a posedat, jucînd circa 80 de roluri, preponderent secundare, dar memorabile şi de esenţă, cum ar fi Scîrţu şi Spiruc în spectacolul „Pămînt” („Pe-un picior de plai” de Ion Podoleanu în regia lui Sandri-Ion Şcurea, distins cu Premiul de Stat), sau Geon în „Lizi Mak-Key” (de J. P. Sartre în regia lui Gh. Siminel), sau I. Bodiu în filmul lui M. Kalik „Ani şi filme” (studioul cinematografic „M. Gorki”). Emoţiile trăite, gîndurile gîndite, impasurile învinse, fondalul social-moral în care se perindau evenimente particulare şi general publice şi-au găsit reflectare în cartea „Evocări” (Chişinău 2010). Cu cît mai multe era antrenat Grigore Rusu în spectacole, cu cît mai multe-i erau lecturile, cu atît mai mult simţea necesitatea de a cunoaşte teatrul moldovenesc spre demnitatea lui Gr. Rusu care a fost şi rămâne unicul ce a ştiut şi a apreciat situaţia dramatică, mai corect, lipsa teatrologiei în procesul teatral moldovenesc. Pentru a umplea cumva golul, scrie şi publică una după alta monografiile „Eugeniu Ureche”, „Valeriu Cupcea”, „Constanţa Tîrţău”. Observaţi că activînd în teatrul „Luceafărul”, Grigore Rusu cercetează şi se expune creaţiei scenice a celor din Teatrul Naţional, nu mai puţin original, ba chiar original şi durabil prin personalităţile sale artistice. Şi încă un motiv, Rusu era în contact amplu cu societatea, atît citadină, cât şi rurală nu numai prin spectacole şi deplasări. Analiza spectacolului, a măiestriei unui sau altui actor putea fi obiectivă, profundă, credibilă numai raportată la întreg procesul teatral din Moldova, mai mult, raportată la situaţia morală, politică, aşa cum arta teatrală, mentalitatea artistului, deşi independente şi integre, nu erau libere.
Între timp, cu regret o spunem, după plecarea, nu fără vină, din teatru a regizorilor Nadejda Aroneţkaya, Ion Ungureanu, Sandri Ion Şcurea, după destrămarea „troicăi” regizorale, atmosferă de creaţie nu era nici într-un fel posibilă. Un şir de actori, printre care Marica Balan, Dumitru Fusu, Vladimir Zaiciuc, Vera Grigoriu, Victor Ignat, Anatol Rusu ş.a. au abondonat teatrul. Aici trebuie să spun că Grigore Rusu a moştenit de la părinţi o viziune decentă despre om şi viaţa lui. De aceea nu prea da ghes cafenelelor, nu sta la taclale de mahala şi chiar fusese etichetat de colegi cu „intelectualul Rusu”. Fie că se făcuse vinovat de ceva concret, fie că cineva avuse grijă să-l toarne la instituţii de frică, într-o bună zi se vede „eliberat pentru absenţa nemotivată de la srviciu”. Ce-i drept, nu înainte de sărbătoarea sa de 50 de ani, dintre care 26 de ani fusese consacraţi „Luceafărului”.
De atunci şi pînă în prezent, timp de alţi 25 de ani educă la Academia de Teatru specialişti în materie de teatru, a editat alte două monografii despre regretaţii Veneamin Apostol („Din coturnele timpului”) şi Petru Baracci, reeditează, completînd cele vechi, elaborează lucrări metodice, scrie manuale, adună materiale noi pentru cursurile dumisale. Cărţile editate conţin comentarii vaste şi cuprinzătoare. Cu ele poţi reconstitui istoria evolutivă a teatrului moldovenesc. Şi ca un gospodar, fiu demn de părinţii săi, Grigore Rusu spre cea de-a 75-a sa aniversare şi-a făcut ca şi alte dăţi, un frumos cadou, adunînd în pomenitele deja „Evocări” biografia sa de om, actor, reprezentant al culturii naţionale moldoveneşti. Nouă ne rămîne să ne bucurăm de viaţa frumoasă pe care o trăieşte domnul Grigore Rusu, să-i urăm încă mulţi ani, încă multe monografii inspirate, aşa cum, zău, teatrul moldovensc are mulţi, foarte mulţi artişti talentaţi, a căror trudă scenică poate fi materializată într-o carte.




Marti, 05 Aprilie 2011 19:19 MOLDOVA SUVERANA

Festivalul şcolilor de teatru!

În perioada 4-9 aprilie 2011, la Chișinău, va avea loc Prima Ediţie a Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru ”Classfest”. În cadrul Festivalului vor participa şcolile teatrale din Bucureşti, Târgul Mureş, Iaşi, Kiev, Tibilisi cât şi din R. Moldova



4 aprilie 2011
17.30 - Teatrul Republican Luceafarul: recital muzical
18.00 - Teatrul Republican Luceafarul: deschiderea Festivalului
18.30 - Teatrul Republican Luceafărul: spectacolul „Calandria”, Chișinău, RM

5 aprilie 2011
10.00 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici: expoziţie
11.00 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici: spectacolul „O scrisoare pierdută”, Iași, România
15.30 - Teatrul Rrepublican Luceafărul: spectacolul ”Gaiţele”, Târgu Mureș, România
18.00 - Teatrul Municipal Satiricus, I.L.Caragiale , spectacolul „Bacantele”, Cluj-Napoca, România

6 aprilie 2011
11.00 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, „Geneze” – spectacol de teatru de umbre, Iași, Romînia
15.30 - Teatrul Republican Luceafărul, spectacolul „D-ale carnavalului”, Chișinău, RM
18.00 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, spectacolul „Menageria de sticlă”, Tbilisi, Georgia

7 aprilie 2011
9.00 - Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice, Atelier de creaţie „Actorul şi expresia corporala”, Chişinău, RM
10.00 - Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice, sala Senatului
15.30 - Teatrul Ginta Latină, spectacolul „Om şi gentilom”, Chişinău, RM
18.00 - Teatrul Dramatic rus de Stat A.P.Cehov, spectacolul „TragiDrameDia”, Kiev,Ucraina
22.00 - Academia de Muzică,Teatru şi Arte Plastice

8 aprilie 201111.00 - Teatrul Municipal de Păpuşi Guguţă, spectacolul „Taina Inelului”, Chișinău, RM
13.00 - Teatrul Naţional Mihai Eminescu, spectacolul „Dragă Elena Sergheevna”, Minsk, Belarus
17.30 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, recital muzical
18.00 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, spectacolul „Pa-Dam, Pa-Daam!”, Bucureşti, România
20.00 - Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, închiderea Festivalului

Celine Dion in Las Vegas, 15 martie 2011

Celine Dion ne va onora timp de 3 ani cu o serie de concerte in Las Vegas.Marele eveniment a a vut loc pe 15 martie 2011.
Poftim citeva video-uri de la deschiderea Show-ului.

Repertoriul pe luna MARTIE la Teatrul "Luceafarul" din Chisinau

03 (j) „HAOS” după Robert Thomas , ora 18:00
04 (v) „Questa e la vita dolce?..” de Gh.Urschi, ora 18:00
06 (d) „Motanul încălţat” după Ch. Perrault, ora 12:00 ;
„LUCEAFĂRUL” după M. Eminescu, ora 18:00
10 (j) „LUCEAFĂRUL” după M. Eminescu, ora 18:00
11 (v) „Livada cu vişini” de A. P. Cehov, ora 18:00
13 (d) „Crăiasa Zăpezii” după H. C. Andersen , ora 12:00 ;
„Ciuleandra” după L. Rebreanu , ora 18:00
17 (j) „Opera de trei parale” după B. Brecht, ora 18:00
18 (v) „Principesa Turandot” de Carlo Gozzi, ora 18:00
20 (d) „Aladin” după „O mie şi una de nopţi”, ora 12:00 ;
„HAOS” după Robert Thomas, ora 18:00
24 (j) „Mascarada” de M. Lermontov, ora 18:00
25 (v) „Cabaret Jacksonville” de B. Focşa, ora 18:00
27 (d) „Prinţesa şi porcarul” după H.C.Andersen, ora 12:00 ;
„Omul cel bun din Sîciuan” după B.Brecht, ora 18:00
31 (j) „Opera de trei parale” după B. Brecht, ora 18:00

Repertoriul pentru luna FEBRUARIE 2011 "Teatrul LUCEAFARUL"

03 (j) „Livada cu vişini” de A.P. Cehov, ora 17:00
04 (v) „Romeo şi Julieta” după William Shakespeare, ora 17:00
06 (d) „Crăiasa Zăpezii” după H.C. Andersen, ora 12:00 ;„LUCEAFĂRUL” după M.Eminescu, ora 17:00
10 (j) „Principesa Turandot” de Carlo Gozzi, ora 17:00
11 (v) „Opera de trei parale” după B. Brecht, ora 17:00
13 (d) „Aladin” după „O mie şi una de nopţi”, ora 12:00 ;„Questa e la vita dolce?..” de Gh.Urschi, ora 17:00
17 (j) „Testamentul I ” de Gh. Urschi, ora 17:00
18 (v) „Cabaret Jacksonville” de B.Focşa, ora 17:00
20 (d) „Prinţesa şi porcarul” după H.C.Andersen,ora 12:00 ;„Ciuleandra” după L.Rebreanu, ora 17:00
24 (j) „Omul cel bun din Sîciuan” după B.Brecht, ora 17:00
25 (v) „Mascarada” de M.Lermontov, ora 17:00
27 (d) „Crăiasa Zăpezii” după H.C. Andersen, ora 12:00 ;„HAOS” după Robert Thomas, ora 17:00

Repertoriul pentru luna IANUARIE , "Teatrul LUCEAFARUL"

16 ianuarie : "Luceafărul" , ora 17:00 ; "Prinţesa si Porcarul" , ora 12:00
20 ianuarie :"Livada cu vişini", ora 17:00
21 ianuarie : "Romeo şi Julieta" , ora 17:00
23 ianuarie : "Principesa Turandot" , ora 17:00 ; "Prinţesa şi Porcarul" , ora 12:00
27 ianuarie : "Omul cel bun din Siciuan" , ora 17:00
28 ianuarie : " Mascarada", ora 17:00
30 ianuarie : "Testamentul 1" , ora 17:00 ; "Crăiasa Zăpezilor" , ora 12:00

LA MULŢI ANI!!!

La Mulţi Ani, 2011!!!!!!!!!
Să aveţi un an cît mai prosper!!!!

Crăciun Fericit!!!! Să aveţi parte de daruri frumoase!!!!!

„Omul cel bun din Sîciuan” după B.Brecht , regie B.Focşa

Piesa “Omul cel bun din Sîciuan” conturează o viziune morală prin mijlocirea unor legende chineze şi realităţii din China, intrată în sfera capitalismului: o bunătate, care se apără tocmai pentru a afirma această valoare şi a nu-i vedea anulate efectele.

Eroina piesei, tânăra Şen-De, binecuvântată de zei pentru că i-a găzduit cu generozitate, este silită să-şi dedubleze firea pentru a se feri de exploatare chiar şi din partea celui care ar trebui să-i fie ataşat şi recunoscător pentru fapta bună şi care dimpotrivă, o decepţionează.

Astfel, zeii o înştiinţează că măcar o zi pe săptămână în loc să fie bun, omul trebuie să fie vigilent. Povestea duioasă şi ironică într-o Chină de fantezie ca la Carlo Gozzi ajunge prin durerea, tulburarea, încrederea şi speranţa eroinei la un apolog făţiş, dar nu mai puţin convingător şi substanţial în adevărul său.

Conturul subtil al figurilor nu împiedică reprezentarea cruzimii egoismelor, amărăciunea unor constatări obiective asupra caracterului omului.

Premiu “Pentru cel mai bun regizor”,
Premiu “Pentru cea mai bună performanţă de grup”


„Omul cel bun din Sîciuan” după B.Brecht
Regie - Boris Focşa


Echipa de Creaţie:

Regie - Boris Focşa
Expresie corporală şi
selecţie muzicală - Victoria Bucun
Scenografie - Adrian Suruceanu
Costume - Vitalie Vasilachi

DISTRIBUŢIE:

Vang – sacagiu - Iulian Ursu, Vlad Isac
Şen De ( tot ea, travestită în verişorul Şui Ta ) - Stela Focşa
Iang Sun - aviator fără slujbă - Dumitru Acriş
Doamna Iang - Nina Doni
Primul Zeu - Avelin Tabarcea
Al doilea Zeu - Veaceslav Mereuţă
Costumul - Vlad Isac, Croitoru Ruslan
Văduva Şin - Tatiana Băcescu
Mi Tsu - proprietăreasă - Ana Rusu
Şu Fu - bărbier - Sergiu Plîngău
Copilul din vis - Nicoli Focşa