marți, 13 ianuarie 2009

"Familia artistilor"-monolog de A. Vlăhuţă

Veacul acesta se v-a inchide pe-o lume de "societati": societate functionarilor , a studentilor , e pensionarilor , a carutasilor , a vaduvelor sarace...Nesiguranta, greutatile vietii temerea vaga de nefericiri neprevazute indeamna pe oameni sa se apropie tot mai mult intre ei, sa se aseze umar la umar , ca astfel sa fie mai tari si mai pregatiti in lupta pentru existenta. Si nimic nu ne stringe mai bine laolalta , nimic nu ne face mai prieteni si mai solidari ca amenintarea unui vrajmas comun, la loviturile carora suntem expusi deopotriva. O furtuna pe mare infrateste pe toti calatorii de pe corabia care e in primejdie ; si-n desperata imbratisare a naufragiatilor este poate cel mai mare simbol de solidaritate si de contopire a vietii. Oamenii care urasc , acei care gasesc o voluptate in suferintele altora uita, se vede , ca si eu sunt expusi la dureri si ca daca n-ar fi decit moartea, care ne astupa gura la toti, inc-ar fi un cuvint destul de puternic ca sa nu ne mai dusmanim atita si sa nu mai fim asa de rai si patimasi unii cu altii.
De cite ori nu m-am intrebat vazind invrajbirea in care traiesc unele talente mai de seama la noi: Oare de ce nu se pot suferi oamenii acestia? Nu e glorie , nu e nemurire de ajuns pentru oricine ar sti s-o cucereasca? Nu suntem noi in stare sa admiram cit de multi alesi, numai sa fie?... Sunteti asa de putini acei care v-ati deosebit din gloata noastra; de ce nu va iubiti? de ce cautati sa va intunecati meritele unui altuia? Va temeti ca n-o s-avem destula marmura pentru stauiele voatre?
Ce frumos si moralizator spectacol ar fi pentru noi sa va vedem uniti, lucrind c-o intrecere de camarazi, nu de vrajmasi, la desteptarea neamului nostru! Ni s-ar parea ca sunteti mai mari; si v-am admira mai mult . Energia voastra ni-i scumpa si noi suferim cind cheltuiti din ea pe inveninari si pasiuni de rind . Dar si voi suferiti , pentru ca de multe ori va impuneti sa gasiti urite si detestabile unele lucruri frumoase, care au marele cusur de a fi facute de altii si va pervertiti modul de a judeca si furati sufletul vostru placerea de a admira -una din cele mai mari si mai senine placeri ale vietii. Si in loc sa va bucurati de o lucrare buna a camaradului vostru , voi va invinetiti de necaz si de rautate: va creati amaraciuni de bunavoie ca si cind viata n-ar avea destule si fata asta
Si cu toate astea, se stie ca emotiunele estetite au darul de a induiosa si contopi inimele omenesti.
Arta- ea insasi o forma a simpatiei-face pe om mai bun, mai iubitor, mai altruist.
Veacul acesta se v-a inchide peste societatea plapomarilor , a maturatorilor .. . Sa speram ca acel viitor v-a aduce "familia artistilor"!


by: Ana Rusu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu